Cât costă "sufletul"? Nu e de vânzare – aşa zice creierul!!!

Cât costă sufletul? Un studiu recent, bazat pe rezonanta magnetică funcţională a creierului, a arătat cum valorile legate de "suflet" nu sunt de vânzare. Ba mai mult – creierul elaborează informaţiile legate de valorile în care credem într-o zonă diferită faţă de cea dedicată situaţiilor mai profane, pentru care suntem gata, pentru un preţ bun, să ne schimbăm ideile.

Un studiu recent, efectuat de o schipa de la Emory University, Center for Neuropolicy, condusă de Gregory Berns şi publicat în Philosophical Transactions of the Royal Society, arata cum informaţiile legate de "suflet" şi de "sacru" – incluzând deci convingerile religioase, identitatea naţională sau codul de etică – au o zonă dedicată în creier şi nu se amestecă cu gândurile şi informaţiile legate de situaţii "profane". Ba mai mult – nu suntem dispuşi să "trădăm", să "vindem" convingerile noastre de suflet.

Din echipa lui Berns făceau parte inclusiv economişti, informaticieni, psihologi şi antropologi. Această echipă a pus la punct un test cu ajutorul căruia să se descopere ce loc îşi au în creier valorile de suflet/sacre şi cele profane. Echipa a folosit rezonanta magnetică funcţională (fMRI) pentru a înregistra activitatea creierului a 32 de persoane adulte în timp ce răspundeau unui test format din 62 de afirmaţi, de la cele de genul: "Eşti un consumator de ceai" la cele mai profunde, cum ar fi "Eşti de acord cu căsătoriile între homosexuali", cerând celor care participau la test să aleagă dacă sunt favorabili sau contrari.

După ce au răspuns celor 62 de întrebări, participanţilor la test li s-a dat posibilitatea să îşi modifice răspunsul în schimbul unor sume de bani. Participanţii puteau să primească până la 100 $ dacă erau de acord să semneze un document în care se făcea o afirmaţie contrară celei pe care au ales-o iniţial. Dacă persoana refuza să îşi schimbe ideea, în ciuda banilor oferiţi, se consideră că afirmaţia respectivă este una de "suflet" ("sacră"). Dacă acceptau bani şi îşi schimbau decizia era o afirmaţie "profana", care nu avea o valoare prea mare pentru cel testat.

Rezonanta magnetică a arătat cum afirmaţiile de "suflet" activau o zonă a creierului legată de cea care stabileşte ceea ce este corect şi ceea ce este greşit, însă separată de cea activabila de "recompense". Concluzia a fost că, în cazul valorilor profunde, este inutil să încercăm să schimbăm ideea cuiva, deoarece recompensă nu va funcţiona; creierul va decide că valorile de "suflet" nu sunt de vânzare.

Ba mai mult, în cazul participanţilor la test care nu vroiau să schimbe afirmaţiile în schimbul banilor, în ciuda insistentelor cercetătorilor, s-a observat o activare a amigdalei din creier, care este centrul controlului emotivităţii; o dovadă a faptului că aceste persoane se simţeau ofensate sau indignate de propunerea primită.

Participanţii la test care făceau parte dintr-o organizaţie sportivă sau religioasă, dintr-un grup muzical sau de legat de protecţia naturii – au demonstrat o activare mai intensă a zonei creierului dedicate valorilor "de suflet".

Concluzia lui Berns a fost că "Schimbările culturale induc modificări ale creierului care, la rândul lor, au efecte asupra culturii. Cultură şi creierul nu pot fi separate".

Articolul din Philosophical Transaction of the Royal Society:http://rstb.royalsocietypublishing.org/content/367/1589/754.abstract

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.